Curgea pălinca prin el precum psalmii
în cartea sfântă. La al 150-lea păhăruț a spus: „Ficatul meu e prometeic, a adunat un vagon de dracii. Unul ți-l voi face
cadou.“
Când l-a tras de năsuc afară, părea
un îngeraș stilat și distilat din fructul cel mai pur, trecut de două ori prin
azur.
Drept amintire, i-ar fi smuls o pană din aripă, dar nu avea pene, i-ar
fi retezat cornițele din frunte, dar nu avea. A suflat peste el, aburul
celor 150 ziceri l-a-nvăluit într-un nor și l-a-nălțat de-a dreapta și de-a
stânga inimii mele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu