de Nick Beer
publicata in "New Yorker", din 4 iul. 2016
In zori, vrabiile ravasesc
gradina din spatele casei. Sunt
uimite ca au cucerit-o fara sa traga
un foc. Bogatiile ei sunt
fara de sfarsit, sunt seminte
acolo tot anul.
Ele nu cred in superstitii.
Sporovaiesc toata dimineata folosind
numai vocale.
Habar n-au de zeul
care locuieste in firele de sarma
ce trec peste casele noastre,
nu conteaza cat de tare il tin
cu piciorusele lor.
Ele sorb cerul indelung.
Niciodata nu vor cunoaste
mana timida care le scoate usor
din tufis unde le gasim uneori
mai tarziu spre seara.
18 iul. 2016 Manhattan, Starbucks, Lexinton cu 44
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu