POEME 

(dacă Alva ar fi ştiut)

dorm dorm

dar nu pot să visez

fiindcă undeva

la subsol arde lumina

mă trezesc

sar din pat

(uneori femeia mea doarme

în cealaltă cameră: ştiu de ce)

pe hol un copil

îmi deschide uşa

coborâm împreună scările

fiind însoţit renunţ să le mai număr

ajungem sub bec

dau să-l deşurubez

copilul îmi atrage atenţia

„domnule acesta este un bec fără filament“

mă uit mai atent

şi văd că are filament

copilul îşi dă seama de nedumerirea mea şi repetă

„domnule acesta este un bec fără filament“

nu-l contrazic

clipesc des

ochiul orbitor clipeşte des         

şi-i răspund în doi peri

„de fapt nu e un bec

e o bufniţă“

copilul mă priveşte pieziş

capul său ia

o înclinaţie nordică

şi-mi face semn

să ies