Până și sutienul tău, bogat altădată, te-a părăsit, s-a retras printre lucrurile tale de unică folosință. Chiloții tăi, ca funigeii tremurând în zori sub greutatea boabelor de rouă, cârpe sunt, ștergem cu ei geamurile verandei. Doar batistele ți-au rămas credincioase și chiar mult mai înțelepte și mai puțin parfumate.
În verandă este o umbră plină de culori prin care trece acum Sufletul Motor. Ne catadicsește cu o privire: îl vezi și tu de vreme ce mă strângi de mână. Poartă o cămașă transparentă, prin care ne arată o rotiță, un fel de perpetuum mobile: „O amintire a erotismului“, îmi șoptești.
Ziua se odihnește-mpăcată ca o sabie în teacă, cafeaua și fagurele cu miere fac o pereche ideală. Fiind o clipă memorabilă ai scos canarul din colivie și ai început să-mi vorbești despre un vechi obicei oriental.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu